Vulcanii Noroiosi pe ploaie
Pentru ca azi nu prea aveam ce face, ne-am luat nasii si am plecat spre Vulcanii Noroiosi.
Pe drum insa, ne-am dat seama ca vremea nu este tocmai ok pentru asa ceva, motiv pentru care am facut un mic ocol. Am trecut pe la Sarata Monteoru unde am luat masa. Am bagat niste Carnati de Plescoi deliciosi si vreo doi mici :)
Din pacate vremea nu s-a indreptat si prima mea sotie (inca nu m-am obisnuit sa-i zic asa) se intreba, fiind mai cumpatata decat mine, daca e bine oare sa mergem la vulcani pe o asemenea poloaie.
Pana la urma ploaia s-a mai domolit, dar nu s-a oprit de tot…
Eram totusi pregatiti, ne-am luat haine si incaltaminte de scandal asa ca nu prea aveam ce pierde. Ba chiar ne simteam bine, in noroiul ce ne inconjura :D
Raca a inceput sa-si aduca aminte de vremurile cand skia :P si a luat fiecare panta precum ar fi avut skiurile in picioare.
Nici Dana nu se lasa mai prejos, dar na, ea folosea un alt stil, invatata fiind de la snowboard :D
Dupa cum v-am zis ne simteam bine, chiar daca ploua nu ne pasa iar noroiul ce ne inconjura ne facea parca sa ne simtim din nou copii :P
Dar pentru ca sunt fete, era normal sa nu tina pasul cu noi… le-am lasat putin in urma :)
Din cauze neprevazute am cazut in lava unui vulcan iar rezultatul il puteti admira mai jos. Din fericire am avut inspiratia sa protejez aparatul, el nepatind nimic. Doar eu m-am facut precum un porc :P
Raca nu putea fi oprit in zbenguiala. A insistat chiar sa mai venim la vulcani cand mai vedem o vreme proasta :)
Nedumerire… nu mai stia pe unde sa urce Pitica, oricat incerca sa faca un pas, noroiul o trimitea inapoi… greu mai e urcusul pe noroi :)
Pana la urma nici Dana nu si-a putut controla echilibrul si a fost mai aproape de sol decat isi dorea :) Din fericire a intins mainile, le-a murdarit, dar hainele i-au ramas curate.
Vulcanii Noroiosi nu sunt spectaculosi pe ploaie, nu mai fac bulbucii care ii faceau altadata. In mijlocul vulcanului e numai apa si din cand in cand mai vezi cate un mic fâs :) asa ca nu prea am avut ce poza. Drept e ca si apropierea de varfurile lor era destul de dificila din cauza noroiului care te tragea inapoi.
In cele din urma, dupa ce ne-am facut damblaua am incercat sa iesim din mijlocul lor…
Ne-am curatat cat de cat in baltile ce le gaseam, mai putin eu, care aveam aparatul intr-o mana iar cealalta imi era plina de noroi din cauza cazaturii… Eu m-am spalat doar cand am ajuns la masina si am reusit sa pun camera foto intr-un loc uscat :)
In schimb, Dana a profitat de fiecare balta :)
In final am ajuns la o cumpana, ne-am spalat cu totii si ne-am luat adidasii in mana. Am continuat drumul desculti pana in Bucuresti :P
Nu departe de vulcani am avut o surpriza, sau mai bine zis, niste copii ne-au luat prin surprindere:
Ne dai un leu sa indepartam vacile?
Nu le-am dat :D motiv pentru care am stat o lunga bucata de vreme in spatele vacilor, dar a fost amuzant. Nu ne-a cerut nimeni pana acum bani sa indeparteze vacile din mijlocul drumului, dar na… traim in Romania :P
Pentru ca eram destul de aproape de Plescoi am zis sa mergem pana acolo sa ne luam si noi renumitii Carnati de Plescoi direct de la sursa. I-am gasit intr-un magazin satesc destul de ieftin parerea mea, am dat 8 lei pe juma de kil, ieftin fata de 16 lei 100g cum gasesti prin Bucuresti.
Cam asta a fost ziua de Duminica, o plimbare placuta la Vulcanii Noroiosi si multa voie buna chiar daca vremea ne-a fost potrivnica, ca sa nu zic foarte proasta ;)
Supeeeerrrr. :X
Ce bine ca astazi nu va plictisiti:) aveti de spalat haine si adidasi:)) Interesant oricum…Sa va fie de bine carnatii.
eh, le-am spalat de aseara :)
Ador turistii a caror principala distractie la Vulcani e lasarea de transee de adidashi pentru posteritate. Treaba asta face foarta usoara fotografierea acestui peisaj care, fara ajutorul lor, ar arata mult prea extraterestru si iesit din comun.
Ieri nu prea era posibilitatea sa ne deplasam pe acolo fara sa lasam acele “transee”. Era destul de greu sa te tii pe picioare in conditiile in care noroiul era asa ud :(
O vorba romaneasca spune :
“Unde-i multa minte e si multa prostie …”
Ce parere aveti ?
eh, voi aveati scuza ca ploua, dar ce incantare e sa-i vezi, pe uscat ca iasca, cum isi cauta ei, ca purceii, singurele firicele de namol disponibile, ca sa-si lase crampoanele de campioni pe-acolo. am incercat sa fac poze “selenare” la Vulcani, si ziua si noaptea – GREU de gasit un petec care sa nu fie marcat…
mai bine vizitati “Focul viu” tot prin zona..
la cat noroi este in Bucurestiul asta, nu stiu ce va mai trebuiau voua Vulcanii Noroisi :P
“prima mea sotie” ? :))) mie asta imi da impresia ca urmeaza si a doua, a treia… :))
asa ziceam si eu de tata si uite ca e la prima sotie si dupa 30 ani :P
Asa mai mama, am vechime, oare nu-mi da si pensie :))
a)Nu stiu daca sa-i zic curaj?!…
b) Vacile cred ca au rovigneta, altfel nu ne-am intalni cu ele pe toate drumurile patriei, pe la orele 18!
c)Eros, daca nu va este prieten, va va deveni!…
Pozele cu raca vad ca au iesit foarte bine, le-ai facut cu blitzul :)
N-am folosit blitul in nici o poza, eram prea murdar ca sa ma risc sa scot blitul din geanta :(