Urasc oamenii care nu stiu sa se prezinte
1 Apr 2010 @ 11:55
Fac cunostiinta cu cineva, intind mana si cand imi spune “Andreea” simt ca ma trec fiorii. Cum sa te prezinti “Andreea” cand pe tine te cheama “Andreea Popescu” sau mai stiu eu cum altcumva. Cred ca e lipsa de bun simt…
Cand te prezinti cuiva spune-i numele complet ca d’aia il ai.
Andreea o cheama si pe aia de la Mc’ Donalds cu care nu tre’ sa faci cunostinta ca sa alfi chestia asta, scrie pe ecusonul ce-l poarta cu mandrie in piept.
P.S. Puteti inlocui voi “Andreea” cu orice alt nume, era doar un exemplu.
Ti-a placut acest articol?
Hmmm, depinde de tara.
In tarile vorbitoare de engleza numele de familie este foarte putin folosit. Nu o sa vezi pe nimeni prezentandu-se cu numele complet decat in situatii foarte oficiale.
Da, exact, de exemplu intr-un grup in care vine “un amic de-al amicului” se va prezenta cu numele mic, nu si cu cel de familie. Intr-o situatie in care se impune putin respect, trebuie tot numele, incepand cu prenumele.
Si pe mine tot Andreea ma cheama >:p
Nici eu nu ma prezint cu tot numele decat in situatii oficiale.
Adica daca ma duc intr-o gasca de oameni, la un suc, nu o sa le zic tot numele. Oricum, multi dintre ei nu retin nici macar numele mic.
Eh chestia asta e un pic exagerata zic eu. Depinde de contextul in care te prezinti, dc e formal sau informal. Normal ca daca te prezinti intr-un context informal e de ajuns sa-ti spui prenumele, fiindca lumea pana la urma asa te striga. Daca e o situatie formala, atunci clar ca e mai potrivit sa-ti spui si numele.
Deci depinde de situatie, tu nu ai zis contextul in care persoana s-a prezentat doar cu prenumele, ca sa-mi dau seama dc a fost potrivit sau nu. Poate imi zici.
Prietene, iti aduc aminte ca la botez ai fost Cristian, nu Serb Cristian! ;)
Alina, faci o confuzie. Intr-adevar, in multe medii culturale anglo-saxone tota lumea e “on a first name basis”, indiferent de rang sau functie. Dar pana a ajunge acolo, atat introducerea cat si autointroducerea se fac intotdeauna cu nume-prenume, ca mesaj ca te iei in serios ca adult si doresti acelasi tratament de la ceilalti. Lucru valabil in aproape orice context – chiar si intr-un bar, atat timp cat nu intentionezi sa vomiti pe masa sau sa faci striptease.
@Katrina, Simona: deci nu iti spui numele pentru a fi retinut.
@Moony: numeste o situatie in care nu “se impune putin respect” pentru persoana ta ;) (citat din postul tau).
Octavian, inseamna ca adaugam si biserica la lista de contexte in care e ok sa nu ai nume, imediat dupa strip-club dar inainte de blog si facebook :))
Criserb, sunt mandru de tine, e perfect ca te-ai molipsit cu pitici pe creier gen “raca” :D
Da, dar asa poti sa-i spui “doamna Andreea”, ca la coafor! :))
@Raca Nu am zis intodeauna. Am zis in general, lucrez intr-un mediu vorbitor de engleza, nu zic din auzite.
In plus prezentarea nu este “Nume Prenume” ci este “Prenume Nume”. “Nume Prenume” este specific romanesc, eu nu am mai auzit la nici o alta natie ordinea asta (iar zic din experienta, pentru ca am lucrat cu oameni din toata Europa)
Iar un “Mister X” in engleza are mare greutate. Eu mister nu am auzit decat la directorul general.
Nu acelasi lucru il pot zice despre francezi, ei sunt la fel de formali ca romanii, poate chiar mai mult.
@Raca, am impresia ca tu ai citit o anume carte de Mihaela Nicola :)
Cum e posibil sa urasti oamenii doar pentru atat? Patetic. Voi blogarii aveti tot felul de probleme d-astea marunte pe care le expuneti pe un ton emfatic de-ti vine sa borasti! Bafta!!!