Un weekend de cacao cu boala gură mână picior

Sper că weekendul vostru a fost mai bun ca al nostru. Mult mai bun.

Hai să vă zic cum ne-am distrat noi în acest weekend.

Vineri când ne-am întors de la muncă fii-miu dormea, jos, în pătuțul ce-l ținem acolo doar pentru joacă. Era ca o legumă, cu febră și deloc vesel.

Ca să nu-l mai chinuim cu termometru băgat în fund m-am dus să cumpăr unul mai deștept, de la Braun. Mi-a zis amicul Dragoș că ăla e cel mai bun, că a încercat și el câteva până a ajuns la concluzia asta.

M-am dus la Bebe Tei, dar nu aveau. Ca să nu mai pierd timpul am luat unul de acolo, “cel mai bun” recomandat de o vânzătoare, un Reer fără atingere. Bunicel, dar nu prea. O să-l iau și pe cel de la Braun într-o zi, doar să-l găsesc.

Ei bine, întors acasă îl găsesc pe fii-miu, tot legumă, cu febră 39°C.

I-am dat, Nurofen și Panadol, alternativ, la 4 ore. Alternativ este un fel de-a spune că Panadol i-am dat o singură dată, după care a vărsat și nu i-am mai dat Panadol, doar Nurofen.

Seara i-am băgat și un supozitor și după ăsta a fost ca nou. Zici că nu a avut febră niciodată. Ne-am jucat, ne-am distrat.

S-a culcat.

Nu a durat mult și s-a trezit în plânsete de ți se rupea sufletul. Și nu se potolea.

Iar febră mare, nici nu puteam să-i mai dăm ceva că îi dădusem înainte, Nurofen sau supozitor, și nu trecuseră cele 4 ore.

I-am făcut împachetări cu apă rece. Nașpa. Nu vreți să știți cum făcea, și cum mă simțeam eu ca tată că-l supuneam unui asemenea chin, dar na, cică așa se face.

Pe la 3 juma’ a adormit și s-a trezit dimineață. A dormit cât de cât.

Sâmbătă… o zi grea, foarte grea.

Plâns non-stop, mârâit non-stop, febră, dar nu la fel ca vineri. Nu mânca, nu prea bea apă, deși el este super mâncăcios de felul lui. Încerca săracul să bea sau să mănânce, dar cum înghițea îl durea.

De dormit a dormit mai bine, de la 9 s-a trezit 2-3 minute pe la 22-23 și apoi a dormit până la 3:30. Plângea, cu febră. Am  coborât la parter, ne-am jucat cu trenulețul (da i-am mai cumpărat un tren, orice să mai uite de durere, să-l văd zâmbind) și la 4, după un Nurofen, ne-am culcat jos. N-am mai urcat, că iar s-a culcat în pătuțul lui de joacă.

Duminică a fost mai bine. Au început să-i apară niște bubițe, mici, de abia se văd. Nimic spectaculos. Dacă nu te uiți cu atenție nici nu le vezi. Mai multe pe corp decât pe mâini și picioare. Nush de ce se numește boala mână gură picior.

I-au mai apărut și în cap, pe la ceafă, după urechi. Îl mânca și se scărpina, așa cum putea el. Când îl vedeam cum se chinue îl mai scărpinam și noi, ușurel că cică nu-i recomandat.

Dar a fost ok. Duminică a fost vesel și a mâncat. De multe ori cu dureri, dar trecea sărăcuțul peste durere numai să bage ceva la ghizdan.

Laptele îl bea, cu noduri în gât, îl durea și totuși strângea din dinți să mai bea.

Sâmbătă, că mi-am adus aminte, a mâncat numai pufuleți și pâine uscată. Nu înțeleg de ce, se pare că alea nu-l deranjau în gură. Cum a vrut pâine normală cum a dat iar în plâns.

Azi noapte a dormit, toată noaptea. S-a trezit totuși mai devreme ca de obicei, pe la 7, cu foamea în gât.

A băut niște lapte. Nu tot, dar a băut. Apoi joacă.

Mă, când îl vezi așa că suferă, și nu poți să-i faci nimic, ți se rupe sufletul. Ai face orice, i-ai da orice, chiar și ce nu are voie, numai să-i vezi un zâmbet.

Nu știu cum trec alții peste chestiile astea, dar nouă ne-a fost tare greu. Ne-a fost greu să ne uităm la el cum plânge și să nu prea puteam să-i facem nimic.

Nu vă mai zic de Nurofen. Cu toate că are moment când îi place și-l ia singur, acum nu a vrut deloc. Cu greu am reușit să-i dăm.

Să nu mai vorbesc de spray-ul cu care l-am dat în gură, nu deschidea gura în niciun caz. Trebuia să-l păcălim. Ne făceam că-i dăm un pufulete și când deschidea gura hop îi băgam un spray. Niște părinți ingrați, ce mai.

So, cam ăsta fu weekendul nostru. Partea bună este că acum pare bine, e vesel, aleargă, se suie pe mobilă, ceea ce acum mi se pare așa cool.

Până acum n-am mai auzit de boala asta, cu toate că acum aud de la unul și de la altul, că este destul de răspândită.

Mă, chestia asta era și când eram noi mici, sau este o chestie nouă?