Trei luni

Au trecut trei luni de când a venit pe lume juniorul și pot să vă spun că habar nu am cum au trecut. Parcă ieri am fugit la Filantropia să nască Dana.

Ce s-a schimbat în astea 3 luni?

Multe. Nu aș putea să le pun într-o anumită ordine, dar am să încerc să le menționez cumva, pentru ca peste ani de zile să-mi aduc aminte cu plăcere.

Abia aștept să ajung acasă. Dacă până acum trei luni stăteam cu plăcere la birou, acum cum se face ora de plecare am spart ușa. Abia aștept să-l văd și să mă joc cu el.

În fiecare zi văd că face ceva nou. Chiar dacă din exterior nu pare că face ceva nou, dacă stau cu el sunt parcă niște progrese mari. Că începe să-și lovească jucăriile, că începe să pună mână cu precizie pe ele, că zâmbește sau râde de câte ori ne vede, sunt lucruri care s-au întâmplat de-a lungul celor trei luni, încet, încet. Nimic nu a venit dintr-o dată.

Banii. Bani am mai mulți acum ca înainte. Cu toate că puștiul cheltuie ceva, se pare că banii ne rămân mai mulți în portofel. Și toate astea din cauză că nu mai ieșim în fiecare seară în Traffic. Acum ne dăm și noi seama că ieșirile la terasă/restaurant costau destul de mult.

Am învățat de unde să-i cumpăr anumite lucruri și am constatat că Bebe Tei are cele mai bune prețuri la produse pentru copii. Orice părinte ar trebui să știe de farmacia asta.

Ne-am obișnuit și cu trezitul noapte de noapte, chiar dacă al nostru nu prea ne-a chinuit în acest sens. Acum se trezește maxim o dată pe noapte, sau chiar deloc în unele nopți.

Viața se schimbă în totalitate, dar acum nu ne-am mai vedea fără el.

Operația de cezariană nu este o chestie care să te marcheze, Dana tocmai m-a întrebat ieri dacă mai facem unul că mai poate trece o dată prin ce a trecut fără nicio problemă. Da, ea și-a dorit naștere naturală, dar nu a fost să fie, așa că a descoperit cezariana.

Ne culcăm în fiecare seară mai devreme. Dacă în trecut ne culcam pe la ora 2, acum pe la 12 suntem în pat. Ne trezim când ne trezește puștiul, pe la 7-8-9, depinde de cum are el chef. Nu mai avem ceas deșteptător, ne bazăm doar pe puști.

Am descoperit că nu este chiar așa de greu să ai un copil, lucru despre care aveam altă idee acum 3 luni de zile.

Ne interesează mai mult ca niciodată vremea de afară. Dacă până acum nu ne prea păsa dacă e soare, dacă plouă sau dacă bate vântul acum am devenit mai preocupați de aceste detalii.

Ne plimbăm mai mult, mult mai mult decât eram obișnuiți.

Ne-am păstrat aceeași oameni cu cap și nu am trecut de partea părinților “puțin duși”. Copilul nu a dormit niciodată cu noi în pat, așa cum multă lume spunea că o să se întâmple. Doarme foarte bine la el în pătuț și nu are nevoie de cine știe ce șmecherii să adoarmă. Adoarme singur în majoritatea cazurilor iar când totuși nu vrea singur, o mână care să-l mângâie sau doar prezența alături de el îl face să adoarmă.

Mănâncă la cel puțin 3 ore ziua, iar noaptea la cel puțin 5-6-7 ore. Practic mănâncă o singură dată noaptea și asta pe la 3-4-5, apoi dimineața când se trezește.

Și-a dublat greutatea de la naștere în mai puțin de 3 luni.

Îi place să meargă cu mașina iar în căruț adoarme în majoritatea plimbărilor.

Hainele le poartă de câteva ori și apoi nu-i mai vin. Sunt haine pe care le poartă 2 săptămâni și nu îi mai vin, sunt haine care le poartă și câte o lună. Depinde, ideea este că nu merită investiți foarte mulți bani în haine pentru că nu o să le folosească prea mult. Să aibă strictul necesar este ok. În general hainele sunt de căpătat, cum mai vine cineva pe la noi cum ne mai aduce câte ceva.

Nu-i sensibil așa cum pare. Dacă atunci când a venit pe lume credeam că este sensibil, rapid ne-am dat seama că nu este așa. Nu se rupe, nu se sparge, este ca un om normal doar că puțin (sau mai mult) mai mic :)

Consumăm mult mai mult săpun și apă. Apă foarte multă. Așteptăm și câte o oră să se încălzească apa dacă ne apucă să-l spălăm la ore nepotrivite. Consumăm foarte mută apă plată de aceea ne-am și apucat să o comandăm de pe net. E mai comod.

Îl iubim și apreciem fiecare clipă petrecută lângă el. Ne iubim și noi mai mult și considerăm că am luat cea mai bună decizie când ne-am hotărât să avem un copil. Ah, asta chiar dacă nu eram 100% pregătiți.

Mai sunt, probabil că mai sunt multe de zis, dar în acest moment nu-mi vin. Ca să vă povestesc despre toate schimbările, cred că ar trebui să scriu zilnic și atunci nu aș mai avea timp de el. Nu vreau asta.