Sari la conținut

Sibiul

Nu de mult va povesteam despre Sibiu, Capitala Culturala Europeana si despre George, fostul meu coleg care ce mi-a impuiat capul cu Sibiul lui natal. 

Duminica ce tocmai a trecut, intorcandu-ma de la nunta prietenului meu Colda, in drumul spre Bucuresti ne-am oprit sa mancam ceva la Sibiu.

Am oprit masina undeva in fata hotelului Continental si am luat-o la picior spre centrul istoric, mult laudatul centru. Drumul spre centru era pe o straduta plina de terase, care de care mai frumoasa, care de care mai imbietoare.

Cu toate ca foamea ne tragea ba in stanga ba in dreapta ne-am continuat drumul spre Piata Mare unde ne propusesm noi sa mancam.

In Piata Mare prima chestie care ne sare in ochi este primaria Sibiului, o cladire deosebit de frumoasa si ingrijita.

Piata Mare nu este asa de mare precum ma asteptam dar este foarte frumoasa. Inconjurata de cladiri apartinand altor secole ea gazduieste o curatenie iesita din comun pentru aceasta tara minunata…

Foamea si-a pus puternic amprenta asupra noastra asa ca a trebuit sa ne oprim la una din nenumaratele terase fumos amenajate. Ne-am comandat de mancare, fiecare ce i-a trecut prin cap. Eu mi-am luat o portie de pene Arabiata (nu stiu daca asa se scrie si imi e lene sa caut) care au fost extrem de iuti. Habar nu aveam ca exista mancare asa de iute :) Sosul era format din miloane de bucatele mici care nu cu mult timp in urma formau un adrei iute si cateva rondele mari tot de ardei iute. Am mancat tot chiar daca riscul sa iau foc crestea cu fiecare ingititura.

In timpul mesei a aprut si George pe care il sunasem cu cateva minute in urma si caruia i-a facut placere sa ma vada. El sta in centru, asa ca a ajuns repede la noi. Spun asta deoarece vreau sa fie clar ca el sta in centru si e tare mandru de asta.

Dupa masa am plecat sa vizitam in fuga cate ceva. Acum aveam ghidul nostru personal :)

In drum spre turnul bisericii in care urma sa urcam mi-a artas atentia masina asta ciudata… asa erau masinile in Sibiu, nici una nu era asa cum le stim cu totii. :)

Cu greu ma dezlipesc de langa ea si urc cele 111 trepte (nu sunt sigur daca nr e corect, dar undeva pe acolo e) care imi dau ocazia sa vad Piata Mare, Piata Mica si tot felul de alte locuri ce-mi incantau privirea.

Mai jos aveti Piata Mare, acolo unde pregatirile erau in toi pentru concertul ce urmeaza sa aibe loc zilele astea, concertul lui Julio Iglesias 

Tot din turn fac poza podului care George imi spune ca este Podul Minciunilor, un fel de Puntea Suspinelor Venetiana.

Deoarece timpul ne presa, in graba am coborat numarul mare de trepte pe care tocmai il urcasem si m-am oprit sa niste cadouri chiar daca Adrian ma certa si imi arata insistent ceasul. Sunt persoane care merita cadouri…

Nu puteam sa plec din Sibiu fara sa am o poza cu George, asa ca Adrian a trebuit sa faca pe fotograful si sa imortalizeze momentul.

In drumul nostru spre masina am pozat in fuga tot felul de cladiri. Una dintre ele mi-a facut mari probleme, si anume aceasta biserica care nu incapea nici cum in poza…

Sibiul era o cetate in continua expansiune, de aici si numarul mare de ziduri de aparare. Cu cat numarul locuitorilor crestea cu atat se mai construia un zid de aparare… astfel Sibiul este acum o cetate cu multe ziuduri de aparare concentrice. Intersant e ca nu le darmau pe cele vechi asa cum se face in zilele noaste atunci cand se construieste ceva nou… hmmm…. ce chesite… se poate construi si “langa” nu numai “in loc de” asa cum ne invata constructorii contemporani. 

Chiar daca descrierea mea e simpla… si spusa pe un ton mai mult sau mai putin direct si fara prea multe figuri de stil… Sibiul este un oras deosebit, un oras de o asemenea frumuste si incarcare istorica care nu ma gandeam ca poate sa existe in tara asta…

Nu va ganditi ca este meritul nostru, al romanilor, pentru felul in care arata…. nu… nici pe departe… Sibiul este asa cum este el astazi, o adevarata Capitala Culturala datorita nemtilor care au venit sa-l restaureze… si nu au venit numa cu bani asa cum ne-am imagina… ci chiar cu oamenii lor… cu mesteri iscusiti si devotati muncii lor.

Cam asta e ceea ce am vazut in Sibiu si ceea ce va sfatuiesc si pe voi sa vizitati. O sa aveti marea surpriza de a observa ca in Romania exista si alte lucruri decat cele cu care ne-am obisnuit. Exista… CURATENIE, CIVILIZATIE… PATRIOISM… cuvinte care in ultimul timp cu greu pot fi asezate langa cuvantul ROMAN.

Ti-a placut acest articol?
comentarii Facebook
3 comentarii
  1. Mahavira 10 Jul 2007 @ 11:33

    Told you !!!! ;)

    Raspunde
  2. criserb 10 Jul 2007 @ 12:20

    yep, mi-ai zis… si uite ca ai avut dreptate… de data asta ;)

    Raspunde
  3. kozo 10 Jul 2007 @ 22:54

    Nu stiu daca ai avut timp, dar urmatoarea data cand mai ajungi in aceasta minunata cetate in cetate din cetate iti recomand sa te ratacesti pe stradutele din Sibiu… Este un sentiment.. de nedescris ….
    Cat despre meritul nemtilor, nimeni nu-l poate nega, dar nu uita ca acest mic orasel in cetate care treptat-treptat s-a extins la a fi cetate in oras a fost locuit de secole si inca mai este locuit de romani… Nemtii nu au venit pe pamnaturi pustii si nu au construit totul din tarana, coexistenta si interactionarea dintre culturi a dus la acest minunat rezultatul care este Cetatea Sibiului.

    Raspunde
Comentează și tu

Sfat: Inainte de a apasa butonul de mai jos asigura-te ca ai folosit un limbaj decent si ca nu te cheama “masina de spalat”, daca nu vrei ca vorbele tale sa ajunga in spam ;)