Si am fost la "Zilele Basce"

Curiozitatea este, daca pot sa zic asa, unul din marile mele defecte (sau calitati?) :) si pentru a-mi satisface aceasta curiozitate m-am dus si eu sa vad cu ce se mananca aceste zile ale Bascilor.

Am aflat ca exista un restaurant care organizeaza aceste zile si la noi in Bucuresti si cum timpul (si curiozitatea) mi-a permis, am fost sa incerc renumita mancare Basca. Restaurantul e situat chiar in spatele Ateneului Roman, pe strada Nicolae Golescu si se numeste Nada Mas. Vi-l recomand cu drag.

Nu am sa pun poze cu restaurantul, gasiti cate vreti la ei pe site si pe pagina lor de facebook, daca sunteti curiosi.

Acum sa revenim la mancare :)

Am mancat chestii pe care nu le-am mancat niciodata pana acum, si mi-au placut.

Despre traditiile zonei Basce am aflat si eu de aici, am zis sa nu ma duc nepregatit. Pentru mine a fost un soc cand am auzit de carnea de bou. Nu ma omoram eu nici dupa vita, ce sa mai zic de bou dar… curiozitatea nu mi-a dat pace.

Masa a inceput cu un carnacior pe o bucata de paine. Ce sa va zic, deosebit de bun. Nu mi-a parut ceva foarte diferit de ce-am mai mancat pana acum, adica nu avea vreo aroma necunoscuta. A fost bun si as fi putut sa mananc 10 bucati, dar m-am limitat la unul pentru ca stiam ca mancarea o sa fie destul de multa.

Apoi am continuat cu o fasole neagra cu un alt carnat. As tinde sa cred ca era un fel de sangerete pentru ca gustul se asemana intr-o oarecare masura. Sper sa nu ma insel, dar eu asa am perceput carnea respectiva.

Urmatorul fel a constat intr-o omleta cu bucati de cod in interior. Cum sunt mare amator de peste am mancat-o pe nerasuflate. Cred, daca am sa gasesc reteta pe undeva, ca am sa fac si eu asa ceva acasa, ma gandesc ca nu este chiar o filozofie iar ca gust… trebuie sa incercati.

Partea tare pentru mine abia acum a venit, la felul urmator. Este vorba de friptura de bou, asa numita Txuleton. Carne de vita aproape in sange cu multa grasime.

Am fost sceptic, recunosc. Nu prea mi-a venit sa ma ating de ea, dar am riscat si nu-mi pare rau. Carnea asa in sange a fost chiar buna dupa ce am trecut peste ideea in sine. Sincer nu ma asteptam sa-mi placa dar… se dovedeste a nu stiu cata oara in viata, ca daca reusim sa trecem peste anumite chestii preconcepute ce le avem in cap,  poate fi bine.

Ideea e sa fim deschisi la nou si sa intelegem ca anumite lucruri chiar sunt bune, nu degeaba o multime de oameni le mananca si le pun undeva pe un loc fruntas in preferintele lor.

Pana la urma din farfurie a ramas asta :)

Nu, n-am mancat-o singur, cei cu care am fost (Costin, Daniela si Sanuca) m-au ajutat cu mare placere :)

Cei pasionati de mancarurile de mai sus, de cultura si tradita Basca, stiu acum unde sa se duca. Un local frumos, undeva in centrul orasului ce merita vizitat.